duminică, 9 noiembrie 2014

Află cine eşti

Unele relaţii de cuplu seamănă, într-adevăr, cu bucătăriile murdare. Poate îţi par nesuferit făcând astfel de afirmaţii. Asta e. Deocamadată nu depind de aprecierea ta. Oameni intră în relaţia de cuplu (sau în relaţia profesională de ajutor) fără să fi făcut ordine în ei înşişi. După ce ai făcut curăţenie în tine însuţi, îl poţi asista şi pe celălalt în acest proces. Altfel, apropiindu-te de el în plan psihologic, este ca şi cum l-ai îmbraţişa bine, hainele tale fiind pline de noroi. El poate pleca de la tine mai puţin curat decât a venit.

Cum ajungi să fii dependentă de iubitul tău? Cum ajungi să depinzi de iubita ta? Cum e posibil ca fericirea ta să depindă de o altă persoană? Am un răspuns greu de digerat. Acestea nu sunt relaţii întemeiate pe dragoste. Sunt relaţii în care afecţiunea este amestecată cu frica. Sunt relaţii în care cei doi nu au crescut suficient de mult psihologic. Nu sunt suficient de liberi. Aceasta este credinţa mea. Doar oamenii liberi pot iubi cu adevărat. Prin "a iubi cu adevărat" înţeleg o iubire pură, în care nu există nici o temere.

Să detaliez: atunci când iubeşti nu ceri nimic în schimb. Te bucuri pentru că iubeşti. Nu există nici o condiţie. Bucuria de a iubi este scopul. Te bucuri că poţi iubi pe cineva. Te bucuri pentru că îţi exprimi dragostea.

 Când spui "Te iubesc. Nu pleca. Nu pot trăi fără tine", deşi poţi fi convins că iubeşti, te asigur că nu iubeşti. Ceea ce tu simţi este o combinaţie de afecţiune şi teama de singurătate. Cu greu vei recunoaşte asta. Insă acesta este adevărul gol-goluţ: te agăţi de celălalt deoarece nu crezi că te vei descurca fără el. Nu crezi că-ţi poţi asuma o viaţă de unul singur, cel puţin pentru o perioadă (până stabileşti o relaţie cu altcineva). Nu te simţi suficient de pregătit sau puternic pentru a face faţă vieţii de pe o poziţie independentă. Te temi. La nivel psihologic, esti încă un copil care are nevoie de un părinte. Are nevoie de cineva care să-l protejeze într-o lume ostilă sau indiferentă. De aceea, iubirea ta are o componentă infantilă. Nu este iubirea unui adult care dăruieşte, ci este iubirea unui copil pentru părintele său. Oferi afecţiune, însă la schimb. Nu eşti suficient de centrat în tine însuţi pentru a oferi afecţiune fără a aştepta nimic în schimb.

Când spui "Te iubesc. Nu sunt de acord să te întâlneşti cu altă femeie/alt bărbat" situaţia e relativ asemănătoare. Te temi de pierdere! Dacă cealaltă femeie este mai atrăgătoare? Dacă celălalt bărbat este mai interesant? Te simţi ameninţat. Cealaltă persoană s-ar putea dovedi, pentru partenerul tău, mai bună ca tine. S-ar putea să o aleagă pe ea, ceea ce înseamnă că tu vei rămâne singur. Doar nu vrei să ajungi aici! Doar îţi iubeşti partenerul, n-o să permiţi aşa ceva!

Aceasta nu este iubire, deoarece iubirea extinde libertatea. Iubirea autentică îl ajută pe celălalt să evolueze, să-şi depăşească limitele, să-şi îmbogăţească experienţa, să se cunoască în profunzime. Iubirea adevărată nu limitează, nu pune bariere, nu creează închisori. Inchisorile sunt create din frică. Majoritatea sunt invizibile.

Dezaprobând, condamnând sau pedepsind nevoia lui de a-şi petrece timpul cu altcineva (nu neapărat un partener erotic), te aperi de propria teama de pierdere şi abandon. Instrumentul pe care il foloseşti este controlul. Controlul nu este iubire! Rădăcina nevoii de control este insecuritatea. Dacă ai fi sigur pe tine, i-ai acorda celuilalt toată libertatea din lume. îţi vei asuma riscul ca el, bucurându-se de această libertate, să întâlnească pe cineva mai potrivit sau mai stimulativ. Dacă se întâmplă asta nu-ţi modifică sentimentele nici măcar cu un milimetru. Tu nu-l iubeşti pentru ca el să te iubească la schimb. Tu iubeşti pentru bucuria de a-ţi manifesta această putere. A iubi necondiţionat este o mare putere! Dacă el sau ea pleacă într-o altă direcţie, tu nu vei fugi după el ca să-ţi exprimi iubirea. Este ca şi cum un trandafir ar alerga după cineva ca sa-i ofere parfumul. Iubirea este parfumul fiinţei tale (când fiinţa a înflorit pe deplin). Dacă el pleacă sau vrea să plece, nu-l vei reţine. O să fii trist(ă) o vreme. E firesc, cineva drag a plecat din viaţa ta. Dar iubirea ta nici nu va seca, nici nu va fi blocată sa curgă spre altcineva. Cum se atinge acest nivel? Cum se iubeşte fără a fi dependent? Cum să separi iubirea de nevoia de a poseda, teama de abandon, nevoia de control, teama de respingere? Într-un singur fel.
Aflând cine eşti.



luni, 15 septembrie 2014

Am învățat

Am învățat că nu poți face pe cineva să te iubească.
Tot ce poți face este sa fii o persoană care iubeste.
Restul depinde de ceilalți.

Am învățat că oricât mi-ar păsa mie,
Altora s-a putea să nu le pese.

Am învățat că durează ani să câștigi încredere
Și că doar în câteva secunde, poți să o pierzi.

Am învăţat că nu contează CE ai în viaţă,
ci pe CINE ai.

Am învăţat că ţi-e de folos farmecul personal
circa 15 minute.
După accea, însă, ar fi bine să ştii ceva.

Am învăţat că nu trebuie să te compari
cu ceea ce pot alţii să facă mai bine,
ci cu ceea ce poti tu sa faci.

Am învăţat că nu contează ce necazuri li se întâmplă oamenilor,
ci ceea ce fac ei, pentru a le rezolva.


Am învățat că poți strica totul într-o clipă
si să te doară inima, o viață.

Am învățat că oricum ai tăia,
orice lucru are două fețe.

Am învățat că e nevoie de mult timp
ca să devii persoana care vrei să fii.

Am învățat că e mult mai ușor
să reacționezi, decât să gândești.

Am învățat că trebuie să te desparți de cei dragi,
cu cuvinte calde.
pentru ca s-ar putea sa fie ultima oară când îi vezi.

Am învățat că poți continua încă mult timp
după ce ai spus că nu mai poți.

Am învățat că suntem responsabili de ceea ce facem,
indiferent de cum ne simțim.

Am învățat că trebuie să te controlezi tu,
pentru a nu fi controlat de alții.

Am învățat că nu contează cât de fierbinte
este, la început, o relație;
pasiunea pălește cu timpul și ar trebui
să existe altceva care să-i ia locul.

Am învățat că eroi sunt cei care fac
ce trebuie, când trebuie,
Indiferent de consecințe.

Am învățat că pentru a ierta, e nevoie de exercițiu.

Am învăţat
că sunt oameni care te iubesc,
dar nu ştiu s-o arate.

Am învățat
că banii sunt o metodă jalnica de a-ți măsura valoarea.

Am învățat
că atunci când sunt supărat,
am DREPTUL să fiu supărat,
dar nu am dreptul să fiu și rău.

Am învăţat că prietenia adevărată continua să existe,
chiar şi la distanţă.
iar asta este valabil şi pentru iubirea adevarată.

Am învăţat că dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu,
nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul.

Am învățat  că familia ta nu-ți va fi mereu aproape.
dar vor exista oameni cu care nu ești înrudit,
care vor avea grijă de tine, te vor iubi
și te vor învăța să te încrezi, din nou, în oameni.
Familie nu-ți este doar cea biologică.

Am învăţat că, indiferent cât de bun iţi este un prieten,
oricum te va răni din când în când,
iar tu trebuie să-l ierţi pentru asta.

Am învăţat că nu este întotdeauna de ajuns să fii iertat de alţii;
câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi.

Am învăţat că, indiferent cât de mult suferi,
lumea nu se va opri în loc, pentru durerea ta.

Am învăţat că desi trecutul şi circumstanţele îți pot influenţa personalitatea,
TU eşti singurul responsabil pentru ceea ce devii.

Am învățat că, uneori, când prietenii mei se ceartă,
sunt nevoit să aleg între ei,
chiar dacă nu vreau.

Am învăţat că dacă doi oameni se ceartă,
nu înseamnă că nu se iubesc.
Şi nici faptul că nu se ceartă, nu dovedeşte că se iubesc.

Am învăţat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc
şi nu faptele sale.

Am învățat că nu vom fi nevoiți să ne schimbăm prietenii,
dacă înțelegem că și prietenii se schimbă.

Am învățat că nu trebuie să fii atât de nerăbdător
să afli secretele cuiva.
pentru ca asta ti-ar putea schimba viața pentru totdeauna.

Am învăţat că doi oameni pot privi acelaşi lucru
şi pot vedea ceva total diferit.

Am învăţat că, indiferent de consecinţe,
cei care sunt cinstiţi cu ei înşişi
ajung mai departe în viaţă.

Am învăţat că viaţa îţi poate fi schimbată în câteva ore,
de către oameni care nici nu te cunosc.

Am învăţat că şi atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat,
când te strigă un prieten,
vei putea găsi puterea de a-l ajuta.

Am învăţat că scrisul, ca şi vorbitul,
pot linişti durerile sufleteşti.

Am învăţat că oamenii la care ţii cel mai mult
îţi sunt luaţi prea repede…

Am învățat că deși cuvântul “iubire” poate avea înțelesuri multiple,
își pierde valoarea, când e folosit prea des.

Am învăţat că este prea greu să-ţi dai seama
unde să tragi linie între a fi amabil,
a nu răni oamenii şi a-ţi susţine părerile.

Am învăţat să iubesc, ca să pot să fiu iubit.

luni, 30 iunie 2014

Manual de instrucțiuni pentru viață

     Desigur că în momentul nașterii nu ți-a fost livrat un manual de instrucțiuni pentru viață. Și dacă l-ai fi primit, ar arata așa:

 1. Ai primit un corp, care îți place sau nu, dar e singurul lucru care va fi cu siguranță la dispoziția ta până la sfârșitul zilelor tale.
 2. Va trebui să mergi la școala sub numele de viața pe planeta pământ. Fiecare persoană și fiecare eveniment este profesorul tău universal.
 3. Nu există greșeli, există doar lecții. Ghinionul e o parte integrantă a succesului. Momentan nu sunt victime; numai că elevii și profesorii se află la diferite niveluri.

 4. Lecția va fi repetată în diferite forme până când ai învățat-o. În cazul în care lecții ușoare nu sunt învățate, ele vor deveni dificile. Când ai să înțelegi, treci la lecția următoare.
 5. Problemele externe sunt€“ o reflectare corectă a stării tale interne. Dacă schimbi lumea ta interioară, €“lumea exterioară se schimbă pentru tine.
 6. Vei ști că ai învățat o lecție  atunci când comportamentul tău se schimbă. Înțelepciunea se dobândește practicând.
 7. Nu există niciun loc mai bun decât aici. Nu există nici mai bine decât aici. Când al tău acolo devine un aici, vei obține ceea ce va arata din nou mai bine decât aici.
 8. Alții sunt oglindire. Tu nu poți iubi sau uri ceva ce este la alții, în cazul în care acest lucru nu reflectă calitățile tale.
 9. Viața îți construiește pânză pentru pictură, iar tu o pictezi. Dacă nu îți asumi responsabilitatea pentru pictarea unui tablou, atunci în locul tău altcineva va desena mult mai bine.
 10. Vei obține întotdeauna ceea ce vrei. Dorințele tale trecute , prezente și gândurile determină viitorul tău.
 11. Răspunsurile se află în tine. Știi mai mult decât este scris în cărți. Dar ca să îți amintești trebuie să citești, uită-te în interiorul tău și ai încredere în tine.
 12. Astăzi e prima zi din restul vieții tale. Tot ceea ce este conceput începe să faci azi!

vineri, 30 mai 2014

Cele cinci legăminte

- FII IMPECABIL IN CEEA CE SPUI
Vorbește deschis. Nu spune decât ceea ce crezi cu adevărat. Evită folosirea cuvintelor pentru a te critica sau pentru a-i bârfi pe ceilalți oameni.  Folosește-te de puterea cuvintelor tale numai pentru a răspândi iubirea și adevărul.


- NU INTERPRETA NIMIC LA MODUL PERSONAL
Nimic din ceea ce fac ceilalți nu are vreo legătură cu tine. Tot ce spun și fac ei este o proiecție a propriei lor realități subiective. Dacă vei deveni imun la opiniile și la acțiunile celorlalți oameni, nu vei mai fi victima unei suferințe inutile.


- NU FACE PRESUPUNERI INUTILE
Găsește-ți curajul de a pune întrebări deschise și de a exprima exact ceea ce-ți dorești. Comunică cât mai clar cu ceilalți, pentru a evita neînțelegerile, tristețea și dramele. Acest legământ este suficient în sine pentru a-ți transforma în totalitate viața.


-  FĂ ÎNTOTDEAUNA TOT CE ÎȚI STĂ ÎN PUTERI
Potențialul tău maxim se schimbă de la o clipă la alta. El are un anumit nivel atunci când ești sănătos și un cu totul alt nivel atunci când ești bolnav.  Indiferent de circumstanțele prin care treci, fă întotdeauna tot ce îți stă în puteri. În acest fel, vei evita autocritica inutilă, autocondamnarea și regretele.


-  FII SCEPTIC, DAR ÎNVAȚĂ SĂ ASCULȚI
 Nu crede ce îți spune propria ta minte, și cu atât mai puțin ce îți spun ceilalți. Folosește-te de puterea îndoielii pentru a-ți pune întrebări referitoare la toate informațiile primite. Este oare acesta adevărul absolut? Ascultă intenția care se ascunde în spatele cuvintelor și vei înțelege mai ușor mesajul real pe care îl transmit ele.



sâmbătă, 19 aprilie 2014

Springtime


      Fie ca această primăvară să vă deschidă inimile și să vă umple sufletul de bucurie. Fiți buni, fiți blânzi și apreciați tot ce primiți în această viață.






PASTE FERICIT !!!

duminică, 23 martie 2014

Sinele suprem

     "Sinele supreme" este un documentar brazilian lansat la finalul anului trecut, documentar ce prezintă o frumoasă și cuprinzătoare colecție de păreri privind cunoașterea de sine și căutarea fericirii.
     Este vorba despre treizeci de personalități ce provin din medii și domenii foarte diferite, inclusiv lideri spirituali, intelectuali, artiști și sportivi profesioniști.
     Dincolo de diferențele de orice fel, aceștia au în comun dorința de a împărtăși întrebările care i-au urmărit sau îi urmăresc și în prezent, răspunsurile personale și experiențele de viață care au lărgit percepția lor privind sinele și lumea. Poveștile lor de viață ating într-un fel aparte sufletul celui ce vizionează filmul și emoționează prin sinceritate și autenticitate.


miercuri, 19 februarie 2014

Respiraţia

Liniştea este esenţa inimii. Nu poţi fi în plinul inimii tale, decât dacă te ierţi pe tine însuţi şi îi ierţi pe ceilalţi. Nu poţi fi în pli­nul inimii tale, dacă eşti îngrijorat sau furios. Nu poţi fi în plinul inimii tale, dacă respiri superficial sau cu greutate.
Când respiraţia este superficială, la fel este şi gândirea. Dacă vrei să trăieşti o viaţă spirituală, conştientizează modul în care respiri. Străduieşte-te să devii conştient de momentele în care respiri superficial şi extinde conştienta şi asupra gândurilor tale. Vei vedea că mintea ta pălă­vrăgeşte. Nici unul dintre aceste gânduri nu are profunzime sau semnifi­caţie. Dacă te relaxezi şi respiri adânc, aceste gânduri vor zbura ca nişte păsări speriate. Atunci îţi vei găsi sălaş în inima ta.
Atunci când respiraţia îţi este chinuită, gândul îţi e condus de frică şi anxietate. Străduieşte-te să devii conştient de momentele în care res­piri greu. Observă ce gândeşti şi ce simţi. Stările minţii tale îşi au rădăci­na în trecut sau în viitor. Te concentrezi pe ce fac alţi oameni şi pe modul în care te poţi adapta la acţiunile lor şi cum te poţi proteja. îţi constru­ieşti în jurul inimii o fortăreaţă formată din gânduri.
Respiră adânc şi relaxează-te. Mai respiră o dată. Respiră şi întoarce-te la inima ta. Respiră şi întoarce-te la Sinele tău esenţial.
            Dacă nu te întorci spre inima ta, nu poţi vedea prin prisma compa­siunii. Şi dacă nu priveşti cu compasiune, nu vezi cum trebuie. Tot ceea ce este perceput este ceva fals, este o hiperbolă. Este ceea ce, pur şi sim­plu, îţi hrăneşte plictiseala şi anxietatea.
Respiraţia este cheia spre a trăi o viaţă spirituală în întruparea fi­zică. Atunci când trupul moare, respiraţia îl părăseşte. Unde se duce ea?
            Cei mai mulţi dintre voi cred că trupul este cel care creează respi­raţia, în realitate, este exact invers. Respiraţia este cea care dă viaţă tru­pului. Atunci când respiraţia dispare, trupul încetează de a mai funcţio­na. El se dezintegrează, devenind nimic – deoarece, fară respiraţia spi­ritului, trupul nu este nimic.
Dacă vrei să duci o viaţă spirituală, respiră profund şi rar. Inhalea­ză aerul adânc, până în abdomen şi apoi elimină-l pe deplin. Cu cât îţi aduci mai mult aer în trup, cu atât te simţi mai uşor şi cu atât îţi este mai uşor să-ţi duci la îndeplinire responsabilităţile. Cel care respiră nu se teme şi nu este copleşit de ceea îi aduce viaţa, deoarece are energia nece­sară pentru a face faţă tuturor situaţiilor. Numai cel a cărui respiraţie este superficială sau chinuită sau neregulată este dezenergizat şi se intimi­dează uşor în faţa încercărilor vieţii.
Dacă nu respiri profund şi calm, nu poţi fi în plinul inimii tale. în cazul în care nu ştii despre ce vorbesc, pune cartea jos şi începe să respiri, introducând aer în abdomen, numărând până la cinci atunci când in­spiri – şi iarăşi până la cinci, atunci când expiri. Respiră în felul acesta timp de cinci minute, extinzând treptat numărătoarea până la şapte, sau opt, sau nouă. Nu te forţa. Extinde număratul în mod gradat, pe măsură ce plămânii îţi permit să o faci fără efort.
Acum eşti în plinul inimii tale. Observă că eşti profund relaxat, dar surprinzător de vioi. Conştienta ta se extinde către toate celulele tru­pului. Eşti mulţumit acolo unde eşti. In acest moment, îţi locuieşti pe de­plin trupul. Te simţi plin de căldură şi energie. Te simţi în siguranţă. Gân­durile tale au încetinit şi au devenit mai cuprinzătoare. Nu te mai con­centrezi pe „ar trebui” şi „ce-ar fi dacă” din viaţa ta. Tensiunea şi anxie­tatea dispar. Trecutul şi viitorul s-au retras din starea ta de conştientă. Gândirea ta este centrată şi plină de demnitate. Poţi să te concentrezi asu­pra gândurilor tale, deoarece sunt mai puţine şi mai rare.
Adu-ţi acum conştienta către inima ta, pe măsură ce continui să respiri calm dar pro­fund, până în abdomen.
Poţi să simţi în centrul inimii tale prezenţa înţelegerii şi compasi­unii? Poţi să vezi că te accepţi cu blândeţe pe tine şi pe ceilalţi?
            Poţi să simţi iubirea care sălăşluieşte în inima ta şi se extinde liber asupra celorlalţi?

Acum te afli în plinul inimii tale. Acum eşti în liniştea din care vin toate sunetele.

marți, 28 ianuarie 2014

Nu exista salvatori, existi doar TU si propria ta putere de a te re-inventa!

     Pana nu vom invata sa ne asumam responsabilitatea totala pentru ceea ce traim, nu vom fi cu adevarat liberi.
     Da, probabil ca privesti in jurul tau, la realitatea celor ce te inconjoara si simti ca nu tu esti cel care trebuie sa faca ceva pentru a o schimba. Si acest lucru este partial adevarat: cu totii trebuie sa ne punem pe treaba pentru ca, in aceasta lume, suntem co-creatori. Insa, daca ceilalti inca nu au inteles si daca nu mai vrei sa ramai in starea actuala de negativism, dependenta si suferinta, trebuie sa lasi la o parte ceea ce fac altii si sa incepi cu tine. Pentru ca exista o lege care spune ca oricum, ceea ce vine catre tine, ceea ce atragi ca si manifestare exterioara, corespunde exact vibratiei tale interioare, aceasta vibratie reprezentand suma tuturor programelor de subconstient, a convingerilor subconstiente si constiente, a emotiilor, comportamentului, starilor si atitudinilor proprii.
    
      Orice ai trai in acest moment, corespunde vibratiei tale personale. Schimba-ti vibratia, schimba-ti convingerile, lucreaza-ti emotiile, redescopera-ti frumusetea interioara, manifest-o si vei vedea ca realitatea exterioara pe care o vei trai se va schimba si ea. Situatiile de viata vor fi altele, oamenii care te vor inconjura vor fi de alta natura iar problemele si uratul pe care il vezi acum, te va afecta din ce in ce mai putin pentru ca nu vei mai vibra la aceeasi frecventa cu el. Ba mai mult, vei deveni capabil de mai multa profunzime si vei putea sa vezi frumosul sau perfectiunea Creatiei din spatele „uratului” sau oportunitatile de dezvoltare si evolutie din spatele „problemelor”.
     Momentan, insa, intelege ca: realitatea pe care o traiesti acum reflecta propria ta vibratie si nimeni nu o poate schimba decat tu. Cu alte cuvinte, nu exista salvatori inafara ta. Tu singur te poti ridica dintr-o realitate dureroasa. Exista persoane care iti pot aduce la cunostinta informatii, care te pot ghida, insa numai tu decizi si numai tu poti incepe sa lucrezi cu tine insuti.
     Daca de exemplu acum nu ai o relatie multumitoare, inceteaza sa mai dai vina pe unii si pe altii. Sigur ca exista factori externi care au contribuit la aceasta situatie, insa intelege ca tu nu poti controla acei factori. Ei exista acolo pentru ca la un anumit nivel tu i-ai atras pentru a iti crea o circumstanta din care sa invati pentru a evolua. Insa nu trebuie sa ramai in acea circumstanta mai mult decat este nevoie. Este responsabilitatea ta sa vezi lectia din spatele sau, sa ii culegi darul si sa lucrezi cu tine insuti pentru a o depasi.
     Bucuria si linistea interioara sunt panze pe care le tesem singuri singurei, prin cultivarea credintei, a unei mentalitati pozitive, prin antrenarea mintii in asa fel incat sa o transformam in instrument si sa nu ne mai poata controla etc… Nu mai cauta fericirea in alta parte decat in interioarul tau. Ajuta-te de variate instrumente, vorbeste, mergi la cursuri, citeste, insa tine minte tot timpul ca tu esti singura persoana care are o reala putere asupra ta si ca tu si doar tu poti aduce schimbari in bine in ceea ce te priveste.
Lasa ce te-a invatat societatea. Societatea este prizoniera sistemului, un sistem consumist de plastic care te foloseste ca pe o rotita-robotel care il face sa functioneze. Dar tu, unde esti tu… adevaratul TU, in toata aceasta ecuatie a sistemului? Tu esti inauntrul tau, parte din Creatia Universala. Par cuvinte mari? De ce? Pentru ca pana acum nu te-a invatat nimeni in scoli aceste notiuni? Pentru ca familia si pietenii, rotite ale sistemului nu au adus niciodata vorba decat in bancuri si sub forma de glumite cu tenta de ridiculizare?
     Stii, exista o vorba care spune ca „a fi perfect adaptat intr-o societate bolnava nu este un semn de sanatate mintala”. Ador acest adevar! Te scutura, iti deschide ochii, iti striga „hei… tu, cine esti defapt?”.
     Cand incepi sa mergi dincolo de obisnuintele robotizante ale sistemului in care esti angrenat si vrei sa iti raspunzi la aceasta intrebare, atunci incepe aventura. O aventura frumoasa a redescoperirii dar in care realizezi ca tu esti cel care este responsabil pentru sine si pentru tot ceea ce traieste. Ca iti tesi propria panza cu mainile tale, chiar si atunci cand nu esti constient de asta si realizezi ca este mult mai bine sa incepi sa o tesi constient, treaz. Aceasta autoresponsabilizare poate sa sperie la inceput, dar in acelasi timp, gandeste-te ce veste minunata aduce cu sine: vestea minune este ca „poti orice!!!!!”. Trebuie doar sa te re-educi, sa iti re-amintesti, sa te trezesti, sa iti recapeti puterea interioara.

     Vad foarte multi oameni care merg sa se inghesuie la supermarket, pe stadioane, in cluburi cu muzica de transa sau mai stiu eu pe unde. Ii vad cum se invart ca niste rotite intretinand o societate artificiala care a uitat de suflet, care a uitat adevarata maretie a Omului. Si totusi exista o gramada de intruniri la care pot participa pentru a incepe sa se deschida si sa se redescopere… acolo insa nu prea apar decat cativa. Stiu ca acestea se vor schimba cu timpul, insa tot trebuie sa spun: pacat de tine Omule, pacat de Paradisul pe care il ai in interiorul tau dar pe care nu il poti vedea pentru ca il acoperi cu valtoarea zilnica a unei vieti traite pe pilot automat.
     Repet: esti responsabil de tot ceea ce traiesti si in acelasi timp poti sa fii si sa devii tot ceea ce iti doresti. Pentru asta, insa, trebuie sa te intorci catre tine insuti si sa te descoperi cu adevarat, sa inveti sa iti asculti vocea sufletului de dincolo de ego, sa o lasi sa te ghideze si sa lasi vibratia frumosului sa curga prin tine pentru ca intr-un final ea sa iasa inafara ta si sa picteze un cu totul alt tablou, unul mai colorat, mai profund, mai plin de sens! Ai grija de tine! Trezeste-te! Lucreaza cu tine! Acorda putin din timpul si din viata ta redescoperirii „VIETII” si aminteste-ti cine esti dincolo de ceea ce vezi acum. Acum nu vezi aproape nimic din ceea ce esti cu adevarat. Acum cunosti doar o poveste stramta despre tine, o poveste pe care ti-a povestit-o societatea si mediul in care ai trait. Cand incepi, insa, sa deschizi ochii, povestitorul devine Sufletul tau, Universul, si atunci iti redescoperi adevaratele radacini… atunci iti redescoperi frumusetea!