PARTEA 1
PARTEA 2
duminică, 22 noiembrie 2015
miercuri, 18 noiembrie 2015
joi, 12 noiembrie 2015
PREŢUL DIVINITĂŢII ESTE CA O SABIE CU DOUĂ TĂIŞURI
Ce ati facut cu viata voastra? Ce ati facut cu ea astazi? Dar inainte de a veni sa ma vedeti? Ati cheltuit-o doar ca sa supravietuiti? Ati cheltuit-o ca sa faceti bani si sa puteti avea sex, sa mancati mult, prea mult, sau sa flamanziti, ca sa fiti frumosi, sa fiti importanti? Ce ati facut cu toti banii pe care i-ati castigat lucrand opt ore pe zi? Opt ore inseamna 1/3 din ziua voastra. Ce ati facut cu toti acei bani? V-ati dus si ati cumparat mancare si ati platit pentru adapost, si ati petrecut si v-ati distrat si i-ati cheltuit ca sa aratati la fel ca ceilalti si sa fiti acceptabili. Ce ati facut cu viata voastra?
Viata este un dar. Aveti un servici care va ingaduie sa fiti creativi, in care creati cu mintea voastra in deplina integritate? Furati de la patron? Pacaliti la pontaj? Nu va grabiti sa raspundeti, vinovatul marturiseste primul. O sa vedeti asta in Lumina. Credeti ca munca voastra nu este viata spirituala? Credeti ca cele opt ore de servici nu au nimic de a face cu viata ca dar? Fiecare respiratie si fiecare bataie de inima sunt un dar de la Dumnezeu. Ce faceti cu ele? In opt ore lucrati cat se poate de putin si apoi cum folositi banii pe care ii primiti? Platiti datoriile. Care sunt datoriile voastre? Ele sunt pentru imaginea voastra? Pentru proprietatea voastra? Pentru automobilele voastre? Iar cu banii ramasi va distrati pentru ca meritati. Oare?
Deci Dumnezeu ramane cu tristetile si remuscarile voastre. Singurul lucru pentru care veniti la Dumnezeu este ca nu aveti bani destui, sau va simtiti prost pentru investitiile, pierderile si relatiile voastre. Aceasta ati devenit? Este adevarat, asta ati devenit. Dar nu veti fi condamnati pe vesnicie pentru asta. Daca sunteti Dumnezeu si vi s-a dat libera vointa, voi decideti. Voi sunteti vantul in panza care conduce nava voastra, deci voi aveti responsabilitatea.
Sunteti divini si divinitatea este o sabie cu doua taisuri. Aveti sabie care taie pana in inima materiei. Vrem sa supravietuim si apoi uram ca trebuie sa supravietuim. Deci trebuie sa ne echilibram prin petreceri, sau prin sex. Putem lucra o saptamana intreaga ca sa ne cumparam un costum sau sa platim pentru o operatie estetica. De ce? Pentru ca peste 40 de zile vom arata bine si vom avea parte de sex. Nu-i asa? Asta este cel mai bine ce puteti face cu viata voastra?
Deci idea este ca in aceasta scoala trebuie sa-L redefinim pe Dumnezeu. Nu ca ati fi gasit adevarul. Il stiati de mult. Dumnezeu era convenient, ca voi sa puteti pacatui, sa faceti ce vreti fara sa aveti responsabilitatea vietii voastre. Iar eu va spun ca asta este unul din taisuri. In aceasta scoala, il luam pe Dumnezeu si spunem: viata mea este bataia inimii mele, respiratia mea, gandul meu virtuos, creierul meu holographic, acestea sunt viata mea. Si daca trebuie sa muncesc pentru painea de toate zilele, atunci, Dumnezeule, ajuta-ma sa fiu creator in cele opt ore, ca munca mea sa nu fie doar o slujba cu care sa-mi platesc hainele si cosmeticele, mancarea, sexul si vinul.
Opt ore pe zi n-ar trebui sa fie doar lucru. Ar trebui sa fie creatie. Nu ar trebui sa fie robie pentru ca tu crezi ca esti sarac, ar trebui sa simti ca ai de dat mult, ca ai nelimitate posibilitati de a crea.
Iar celalalt tais al sabiei este ca pentru voi este dureros sa ai responsabilitate pentru propria viata. Stiti de ce sunteti victime? Stiti de ce sunteti bolovani? De ce relatiile voastre lasa de dorit? Pentru ca dati vina pe oricine altcineva pentru problemele voastre, pentru ca nu va luati responsabilitatea adevarului vostru, care este ascuns sub imaginea infatisarii voastre. Fete zambitoare care mint, si voi mintiti si nu aveti responsabilitatea asupra a ceea ce stiti si a adevarului care se ascunde sub acel zambet.
Ce ar fi daca ati crea o lume din adevarul pe care il cunoasteti? Viata este o robie sau un dar? Este alegere sau sacrificiu? Absolut. Absolut. Daca nu vrem sa mergem pe camp, sa sadim samanta de grau in pamantul nostrum, daca nu vrem sa facem asta, atunci hai sa facem altceva pentru bani, si sa cumparam painea de la cei care au facut-o. Dar trebuie sa ne sacrificam dand ocazia altcuiva si noi ne sacrificam viata ca sa muncim pentru bani - acesta este efectul domino care-l atinge pe fermierul de camp.
Hai sa facem munca noastra onorabila si impecabila, sa onoram si sa castigam totul. Deci este o sabie cu doua taisuri. Sabia este motivul pentru care l-am creat pe Dumnezeu dupa imaginea noastra. Am creat o superfiinta care sa judece tot ce facem. Atunci putem sa facem tot ce vrem cu viata noastra si apoi sa-l chemam, atunci cand nu mai avem resurse. Dupa ce am cheltuit energia trupului nostrum, sanatatea noastra, dupa ce am dat familiilor noastre lipsa de bunatate si iubire, le-am murdarit, violat si distrus, chemam pe acest Dumnezeu, si motivul pentru care nu il chemam inainte, este ca nu credem ca Dumnezeu este ceea ce de fapt este. Dar el este bataia de inima si respiratia. Cum ar putea sa nu fie constiinta a ceea ce facem, incarnarea si implinirea destinului.
Fiecare dintre voi ati venit din Planul de Lumina. Ati murit, v-ati dus in lumina, ati avut o revizuire a vietii pe care ati trait-o. ati stat in Planul de Lumina ca sa creati un nou destin, pentru ca nu ati stapanit aceasta lume si acest trup. Nu ati stapanit acest creier. Cum vrem sa cunoastem necunoscutul de afara, cand nu ne cunoastem pe noi insine? Venim inapoi mereu si mereu, numai ca sa destramam reteaua neuronala de emotii din creierul nostru, la care nici macar nu ne mai gandim. Nu ar trebui sa fiti dependent de experienta emotionala. Intelepciunea consta in a recunoaste ca nu mai trebuie sa facem asta, ca suntem aici sa vedem si sa intelegem. Avem, Dumnezeule, mintea lui Dumnezeu cu care sa intelegem, si avem creierul si mintea Lui Dumnezeu cu care sa cream noi realitati! Nu suntem aici pentru a avea cat mai multi parteneri sexuali, sa ne ducem zilele in emotii jalnice, ci cu paradigma unui nou gand, stiind ca urmatoarea experienta va crea o emotie care va transcede emotiile dependentei care ne fac sa lucram opt ore sau paisprezece ore, si sa traim alte sase ore inainte de a ne duce la culcare.
RAMTHA
"REFLECŢIILE UNUI MAESTRU DESPRE ISTORIA UMANITĂŢII"
Sunteti divini si divinitatea este o sabie cu doua taisuri. Aveti sabie care taie pana in inima materiei. Vrem sa supravietuim si apoi uram ca trebuie sa supravietuim. Deci trebuie sa ne echilibram prin petreceri, sau prin sex. Putem lucra o saptamana intreaga ca sa ne cumparam un costum sau sa platim pentru o operatie estetica. De ce? Pentru ca peste 40 de zile vom arata bine si vom avea parte de sex. Nu-i asa? Asta este cel mai bine ce puteti face cu viata voastra?
Deci idea este ca in aceasta scoala trebuie sa-L redefinim pe Dumnezeu. Nu ca ati fi gasit adevarul. Il stiati de mult. Dumnezeu era convenient, ca voi sa puteti pacatui, sa faceti ce vreti fara sa aveti responsabilitatea vietii voastre. Iar eu va spun ca asta este unul din taisuri. In aceasta scoala, il luam pe Dumnezeu si spunem: viata mea este bataia inimii mele, respiratia mea, gandul meu virtuos, creierul meu holographic, acestea sunt viata mea. Si daca trebuie sa muncesc pentru painea de toate zilele, atunci, Dumnezeule, ajuta-ma sa fiu creator in cele opt ore, ca munca mea sa nu fie doar o slujba cu care sa-mi platesc hainele si cosmeticele, mancarea, sexul si vinul.
Opt ore pe zi n-ar trebui sa fie doar lucru. Ar trebui sa fie creatie. Nu ar trebui sa fie robie pentru ca tu crezi ca esti sarac, ar trebui sa simti ca ai de dat mult, ca ai nelimitate posibilitati de a crea.
Iar celalalt tais al sabiei este ca pentru voi este dureros sa ai responsabilitate pentru propria viata. Stiti de ce sunteti victime? Stiti de ce sunteti bolovani? De ce relatiile voastre lasa de dorit? Pentru ca dati vina pe oricine altcineva pentru problemele voastre, pentru ca nu va luati responsabilitatea adevarului vostru, care este ascuns sub imaginea infatisarii voastre. Fete zambitoare care mint, si voi mintiti si nu aveti responsabilitatea asupra a ceea ce stiti si a adevarului care se ascunde sub acel zambet.
Ce ar fi daca ati crea o lume din adevarul pe care il cunoasteti? Viata este o robie sau un dar? Este alegere sau sacrificiu? Absolut. Absolut. Daca nu vrem sa mergem pe camp, sa sadim samanta de grau in pamantul nostrum, daca nu vrem sa facem asta, atunci hai sa facem altceva pentru bani, si sa cumparam painea de la cei care au facut-o. Dar trebuie sa ne sacrificam dand ocazia altcuiva si noi ne sacrificam viata ca sa muncim pentru bani - acesta este efectul domino care-l atinge pe fermierul de camp.
Hai sa facem munca noastra onorabila si impecabila, sa onoram si sa castigam totul. Deci este o sabie cu doua taisuri. Sabia este motivul pentru care l-am creat pe Dumnezeu dupa imaginea noastra. Am creat o superfiinta care sa judece tot ce facem. Atunci putem sa facem tot ce vrem cu viata noastra si apoi sa-l chemam, atunci cand nu mai avem resurse. Dupa ce am cheltuit energia trupului nostrum, sanatatea noastra, dupa ce am dat familiilor noastre lipsa de bunatate si iubire, le-am murdarit, violat si distrus, chemam pe acest Dumnezeu, si motivul pentru care nu il chemam inainte, este ca nu credem ca Dumnezeu este ceea ce de fapt este. Dar el este bataia de inima si respiratia. Cum ar putea sa nu fie constiinta a ceea ce facem, incarnarea si implinirea destinului.
Fiecare dintre voi ati venit din Planul de Lumina. Ati murit, v-ati dus in lumina, ati avut o revizuire a vietii pe care ati trait-o. ati stat in Planul de Lumina ca sa creati un nou destin, pentru ca nu ati stapanit aceasta lume si acest trup. Nu ati stapanit acest creier. Cum vrem sa cunoastem necunoscutul de afara, cand nu ne cunoastem pe noi insine? Venim inapoi mereu si mereu, numai ca sa destramam reteaua neuronala de emotii din creierul nostru, la care nici macar nu ne mai gandim. Nu ar trebui sa fiti dependent de experienta emotionala. Intelepciunea consta in a recunoaste ca nu mai trebuie sa facem asta, ca suntem aici sa vedem si sa intelegem. Avem, Dumnezeule, mintea lui Dumnezeu cu care sa intelegem, si avem creierul si mintea Lui Dumnezeu cu care sa cream noi realitati! Nu suntem aici pentru a avea cat mai multi parteneri sexuali, sa ne ducem zilele in emotii jalnice, ci cu paradigma unui nou gand, stiind ca urmatoarea experienta va crea o emotie care va transcede emotiile dependentei care ne fac sa lucram opt ore sau paisprezece ore, si sa traim alte sase ore inainte de a ne duce la culcare.
RAMTHA
"REFLECŢIILE UNUI MAESTRU DESPRE ISTORIA UMANITĂŢII"
Abonați-vă la:
Postări (Atom)