Oricare ar fi gradul său de evoluţie, fiinţa umană, creată după chipul lui Dumnezeu, e locuită de un suflet superior care atinge Cerul şi care e o emanaţie a lui Dumnezeu Însuşi. De aceea existenţa voastră nu va avea sens decât atunci când veţi intra în contact cu acest suflet nemuritor care e lumină, armonie şi putere. Prin intermediul acestui suflet puteţi comunica cu Creatorul şi în acelaşi timp cu universul pe care El l-a creat, pentru că sufletul este el însuşi o chintesenţă a acestui univers. Şi dacă vă gândiţi la el, dacă veţi recurge mai des la el, veţi începe să înţelegeţi cine este Eu-l vostru veritabil. Atunci, conştiinţa voastră se va trezi, vibraţiile sale vor deveni mai intense, până în ziua în care se va contopi în conştiinţa acestui Suflet sublim, şi veţi fi una cu Dumnezeu.
Omul îşi are originea în Dumnezeu, şi Dumnezeu este Cel care lucră prin intermediul lui. Într-o zi omul se va întoarce la Dumnezeu, el va dispărea topindu-şi entitatea individuală în Dumnezeu. Desigur, această idee nu va place unora, care văd în aceasta un atentat al libertăţii lor individuale. Dar fie că o vor sau nu, aceasta este realitatea. Deci, cât de des puteţi, în loc să pierdeţi timpul cu inutilităţi, cu repetarea necazurilor, păsurilor voastre şi aşa mai departe, gândiţivă la acest suflet care sunteţi, dar care nu se suprapune exact cu voi înşivă pentru că nu ştiţi cum să vă uniţi cu el. Repetând des acest exerciţiu, veţi simţi încet, încet pacea şi bucuria – mai ales bucuria – învăluindu-vă.
OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV - "De la om la Dumnezeu"
