vineri, 20 decembrie 2013

Chiar dacă ”el” nu te poate iubi vreodată !

     ”Trebuie să studiezi comportamentul îndrăgostiților pentru că el este plin de pilde. Un tanăr cunoaște o tanără, dar el locuiește departe și trebuie să o părăsească. El nu o mai poate vedea, dar de la prima lor întalnire ea rămane în inima sa și ea devine pentru el o legătură cu lumea poeziei, a frumuseții, a inspirației. Ei, bine, în interior, acest bărbat trăiește deja o experiență a vieții spirituale; o idee, un gand, o imagine îi ajunge, el nu are nevoie de o prezență fizică pentru a fi fericit, inspirat. În realitate, ideea pe care ne-o facem despre lucruri și ființe poate fi mult mai puternică decat lucrurile și ființele însăși. Trebuie să cunoașteți acest adevăr și să știți să îl folosiți pentru perfecționarea voastră spirituală”(Omraam Michael Aivanhov – Ganduri pentru fiecare zi, Ed. Prosveta).


    
     Ideea pe care ne-o facem despre ființe este mai puternică decat ființele, ne spunea marele inițiat Aivanhov, cu multă vreme înainte ca fizica cuantică, precum și știința, în general, să descopere și să popularizeze principiul ”observatorul modifică obiectul observat”. Frumusețea din ochii privitorului crează frumusețea peisajului, așa cum îndrăgostitul pare să scrie în sine însuși iubirea pe care o trăiește, doar gandindu-se la ființa iubită. Lumea poeziei, a inspirației, a emoției, care înfioară și construiește frumusețea lăuntrică, se deschide cu prospețimea florilor și cu bucuria vieții în propria alegere de a vedea frumosul. ”A privi”, ”a observa” lumea înseamnă a o crea în tine însuți așa cum o privești. Asta-i cheia suferinței și a fericirii ființelor, e taina libertății de alegere și cheia ce ne ajută să ne eliberăm de proprile trăiri autodistructive. Omul nu se poate simți liber fără a se elibera de imaginile negative, urate, dezechilibrate, pe care le-a acceptat ca fiind reale în relația cu experiențele vieții sale. A privi înseamnă a crea lumea din tine și a proiecta, apoi, imaginea acestei lumi în exterior. Asta nu înseamnă că nu există rău, nici că ar trebui să ne prefacem că el nu există. Asta nu înseamnă că ar trebuie să privim cu resemnare mioritică manifestările grosiere, că ar trebui să negăm ura, minciuna, dezgustul, manipularea, furia și disperarea emoțională din jur, ci doar că – în loc să le hrănim cu ganduri și emoții mai rele decat poluarea, simțindu-le și manifestandu-le – am putea să le ucidem cu iubirea noastră. Să ucidem răul cu dragoste, asta-i – poate – alegerea spirituală, cea mai puternică dintre toate, Legea pe care însuși Mantuitorul ne-a adus-o, înlocuind Legea lui Moise, ”ochi pentru ochi și dintre pentru dinte”!

     
     Cand iubim pe cineva, un bărbat sau o femeie, un copil, un părinte, o ființă oarecare,  iubirea noastră e reală și puternică, e o emoție frumoasă atata vreme cat izbutim să ne gandim cu dragoste la celălalt. Nu vom putea niciodată să ne bucurăm de iubire, fără să ne îngrijim de gandurile și de sentimentele pe care le cultivăm, nu doar în prezența persoanei iubite, dar mai mult chiar în absența ei.  Imaginea celui iubit devine reală în noi înșine, devine experiența de iubire a minții și a sufletului doar cu această condiție; să ”privim/să percepem/să observăm” ființa iubită cu ganduri de dragoste. Toate trăirile omenești ”privesc” din ochii noștri lumea, sunt ale noastre și de aceea ura sau mania, dezgustul sau disperarea, uratul pe care îl revarsă fiecare atunci cand îl descrie pe altul sau vorbește despre altceva, nu-i decat dezvăluirea imediată, instantanee a propriului interior. Acesta-i Iadul, e o experiență prezentă în minte și în suflet, la fel ca Raiul. Ura se descrie pe ea însăși prin omul care-o manifestă, iar dragostea se descrie pe sine tot prin el, însă e o alegere la mijloc. Să ucizi ura și răul, ”privind” cu dragoste către ele , înseamnă să atingi o stare de conștiință înaltă, din care poți vedea că trăirile urate și răul însuși sunt doar expresii ale neputiinței de a iubi (asta înseamnă să fii inconștinet că nu ai putere, nici rațiune, nici fericire fără să iubești). Atunci, cum să ataci ”neputiința / inconștiența”, cum să simți altceva decat compasiune pentru omul care ”nu poate simți dragoste”, cum să-l educi mai frumos, mai conștient, decat arătandu-i permanent că ești ”treaz” și de aceea îl iubești, chiar dacă el nu te poate iubi vreodată!


sursa: Maria Timuc

vineri, 13 decembrie 2013

Conversatii cu Dumnezeu

     “Nu vă repeziţi să-i judecaţi pe alţii. Căutaţi, în schimb, să evitaţi a judeca deoarece faptele “greşite” ale altei persoane au fost faptele voastre “corecte” de alaltăieri; greşelile altei persoane sunt acţiunile voastre proprii din trecut, corectate acum; alegerile şi deciziile unei alte persoane sunt tot atât de jignitoare şi dăunătoare, tot atât de egoiste şi de neiertat pe cât au fost multe dintre ale voastre proprii.



miercuri, 11 decembrie 2013

Discursul

Discursul lui Charlie Chaplin din filmul The Great Dictator, din anul 1940.



Unul din cele mai iconice momente ale artistului. Discursul e de fapt o pledoarie adusă împotriva nazismului, aflat în plină ascensiune și împotriva celui de-al Doilea Război Mondial (subtitrat in limba română și sincronizat pe melodia lui Hans Zimmer, Time - Inception Official Soundtrack).

luni, 2 decembrie 2013

Cauzele bolilor fizice

     Tot ceea ce este viu deține energie, iar această energie se împarte în negativă și pozitivă. Dacă se provoacă un dezechilibru emoțional puternic sau gândurile negative sunt superioare celor pozitive atunci intervin și diferitele maladii.
     În acest fel, gândurile noastre negative sunt cele care declanșează bolile, iar gândurile pozitive ar putea fi tratamentul universal pentru majoritatea maladiilor.

Iată câteva exemple cum gândurile negative pot provoca anumite boli:

Gelozia – provoacă boli oncologice și slăbește sistemul imunitar

Răzbunarea – provoacă boli de piele și dureri de gât

Lipsa principiilor morale – boli cronice, infecții și boli de piele

Încăpăţânarea – diabet, migrene și inflamații

Minciuna – alcoolism, infecții fungice și slăbirea sistemului imunitar

Agresivitatea – cauzează ulcere gastrice , reflux acid, și negi

Reticența – boli de rinichi și schizofrenie

Cruzimea – epilepsie, astm și anemie

Apatia – provoacă diabet

Nestatornicia – provoacă probleme de fertilitate

Jignirile și nepoliteţea – cauzează diabet si boli de inima

Anxietate – produce tulburări digestive, boli de inima și de piele

Lăcomia – provoacă boli oncologice , obezitate și boli de inima