Chiar dacă ”el” nu te poate iubi vreodată !

     ”Trebuie să studiezi comportamentul îndrăgostiților pentru că el este plin de pilde. Un tanăr cunoaște o tanără, dar el locuiește departe și trebuie să o părăsească. El nu o mai poate vedea, dar de la prima lor întalnire ea rămane în inima sa și ea devine pentru el o legătură cu lumea poeziei, a frumuseții, a inspirației. Ei, bine, în interior, acest bărbat trăiește deja o experiență a vieții spirituale; o idee, un gand, o imagine îi ajunge, el nu are nevoie de o prezență fizică pentru a fi fericit, inspirat. În realitate, ideea pe care ne-o facem despre lucruri și ființe poate fi mult mai puternică decat lucrurile și ființele însăși. Trebuie să cunoașteți acest adevăr și să știți să îl folosiți pentru perfecționarea voastră spirituală”(Omraam Michael Aivanhov – Ganduri pentru fiecare zi, Ed. Prosveta).

    

     Ideea pe care ne-o facem despre ființe este mai puternică decat ființele, ne spunea marele inițiat Aivanhov, cu multă vreme înainte ca fizica cuantică, precum și știința, în general, să descopere și să popularizeze principiul ”observatorul modifică obiectul observat”. Frumusețea din ochii privitorului crează frumusețea peisajului, așa cum îndrăgostitul pare să scrie în sine însuși iubirea pe care o trăiește, doar gandindu-se la ființa iubită. Lumea poeziei, a inspirației, a emoției, care înfioară și construiește frumusețea lăuntrică, se deschide cu prospețimea florilor și cu bucuria vieții în propria alegere de a vedea frumosul. ”A privi”, ”a observa” lumea înseamnă a o crea în tine însuți așa cum o privești. Asta-i cheia suferinței și a fericirii ființelor, e taina libertății de alegere și cheia ce ne ajută să ne eliberăm de proprile trăiri autodistructive. Omul nu se poate simți liber fără a se elibera de imaginile negative, urate, dezechilibrate, pe care le-a acceptat ca fiind reale în relația cu experiențele vieții sale. A privi înseamnă a crea lumea din tine și a proiecta, apoi, imaginea acestei lumi în exterior. Asta nu înseamnă că nu există rău, nici că ar trebui să ne prefacem că el nu există. Asta nu înseamnă că ar trebuie să privim cu resemnare mioritică manifestările grosiere, că ar trebui să negăm ura, minciuna, dezgustul, manipularea, furia și disperarea emoțională din jur, ci doar că – în loc să le hrănim cu ganduri și emoții mai rele decat poluarea, simțindu-le și manifestandu-le – am putea să le ucidem cu iubirea noastră. Să ucidem răul cu dragoste, asta-i – poate – alegerea spirituală, cea mai puternică dintre toate, Legea pe care însuși Mantuitorul ne-a adus-o, înlocuind Legea lui Moise, ”ochi pentru ochi și dintre pentru dinte”!

     

     Cand iubim pe cineva, un bărbat sau o femeie, un copil, un părinte, o ființă oarecare,  iubirea noastră e reală și puternică, e o emoție frumoasă atata vreme cat izbutim să ne gandim cu dragoste la celălalt. Nu vom putea niciodată să ne bucurăm de iubire, fără să ne îngrijim de gandurile și de sentimentele pe care le cultivăm, nu doar în prezența persoanei iubite, dar mai mult chiar în absența ei.  Imaginea celui iubit devine reală în noi înșine, devine experiența de iubire a minții și a sufletului doar cu această condiție; să ”privim/să percepem/să observăm” ființa iubită cu ganduri de dragoste. Toate trăirile omenești ”privesc” din ochii noștri lumea, sunt ale noastre și de aceea ura sau mania, dezgustul sau disperarea, uratul pe care îl revarsă fiecare atunci cand îl descrie pe altul sau vorbește despre altceva, nu-i decat dezvăluirea imediată, instantanee a propriului interior. Acesta-i Iadul, e o experiență prezentă în minte și în suflet, la fel ca Raiul. Ura se descrie pe ea însăși prin omul care-o manifestă, iar dragostea se descrie pe sine tot prin el, însă e o alegere la mijloc. Să ucizi ura și răul, ”privind” cu dragoste către ele , înseamnă să atingi o stare de conștiință înaltă, din care poți vedea că trăirile urate și răul însuși sunt doar expresii ale neputiinței de a iubi (asta înseamnă să fii inconștinet că nu ai putere, nici rațiune, nici fericire fără să iubești). Atunci, cum să ataci ”neputiința / inconștiența”, cum să simți altceva decat compasiune pentru omul care ”nu poate simți dragoste”, cum să-l educi mai frumos, mai conștient, decat arătandu-i permanent că ești ”treaz” și de aceea îl iubești, chiar dacă el nu te poate iubi vreodată!

sursa: Maria Timuc

Conversatii cu Dumnezeu

     “Nu vă repeziţi să-i judecaţi pe alţii. Căutaţi, în schimb, să evitaţi a judeca deoarece faptele “greşite” ale altei persoane au fost faptele voastre “corecte” de alaltăieri; greşelile altei persoane sunt acţiunile voastre proprii din trecut, corectate acum; alegerile şi deciziile unei alte persoane sunt tot atât de jignitoare şi dăunătoare, tot atât de egoiste şi de neiertat pe cât au fost multe dintre ale voastre proprii.”

Discursul

Discursul lui Charlie Chaplin din filmul The Great Dictator, din anul 1940.



Unul din cele mai iconice momente ale artistului. Discursul e de fapt o pledoarie adusă împotriva nazismului, aflat în plină ascensiune și împotriva celui de-al Doilea Război Mondial (subtitrat in limba română și sincronizat pe melodia lui Hans Zimmer, Time - Inception Official Soundtrack).

Cauzele bolilor fizice

     Tot ceea ce este viu deține energie, iar această energie se împarte în negativă și pozitivă. Dacă se provoacă un dezechilibru emoțional puternic sau gândurile negative sunt superioare celor pozitive atunci intervin și diferitele maladii.

     În acest fel, gândurile noastre negative sunt cele care declanșează bolile, iar gândurile pozitive ar putea fi tratamentul universal pentru majoritatea maladiilor.

Iată câteva exemple cum gândurile negative pot provoca anumite boli:

Gelozia – provoacă boli oncologice și slăbește sistemul imunitar

Răzbunarea – provoacă boli de piele și dureri de gât

Lipsa principiilor morale – boli cronice, infecții și boli de piele

Încăpăţânarea – diabet, migrene și inflamații

Minciuna – alcoolism, infecții fungice și slăbirea sistemului imunitar

Agresivitatea – cauzează ulcere gastrice , reflux acid, și negi

Reticența – boli de rinichi și schizofrenie

Cruzimea – epilepsie, astm și anemie

Apatia – provoacă diabet

Nestatornicia – provoacă probleme de fertilitate

Jignirile și nepoliteţea – cauzează diabet si boli de inima

Anxietate – produce tulburări digestive, boli de inima și de piele

Lăcomia – provoacă boli oncologice , obezitate și boli de inima

 

Trei intrebari pentru creierul tau

     Atunci cand esti nemultumit de situatia in care te gasesti, inseamna ca exista o diferenta intre starea ta dorita si starea ta prezenta. Trecerea de la starea prezenta la cea dorita implica folosirea unor resurse pe care le detii sau le poti obtine. Printre cele mai valoroase resurse pe care le poti folosi sunt intrebarile pe care ti le adresezi.
     Specialistii in programare Neuro-Lingvistica se bazeaza pe trei elemente fundamentale in definirea succesului: abilitatea de a stabili corect ceea ce iti doresti, flexibilitatea / inevitarea obstacolelor pe drumul parcurs si capacitatea de a detecta atingerea starii dorite. A obisnui creierul cu acest mod de abordare, inseamna a pune intrebarile corecte la momentul oportun. Acesta este un lucru esential pentru o buna programare a obiectivelor. Anecdotic vorbind, creierul este mai "prost" decat stomacul: daca mananci hrana alterata, stomacul o respinge imediat; in schimb, daca ii dai creierului o informatie incompleta ori eronata, o va procesa si va da un raspuns pe baza informatiei respective, oricat de nociva ar fi ea. De aceea, mesajele catre creier care vin sub forma intrebarilor bine puse sunt foarte importante.
     Iata cele trei intrebari cheie care iti pun mintea in miscare:
Mai intai pune-ti intrebarea: Ce vreau de fapt? Atentie, multi oameni stiu foarte bine ceea ce de fapt nu vor, adica ce vor sa evite. Important este sa definesti in mintea ta ceea ce vrei sa obtii.
A doua intrebare, dupa ce ai raspuns la prima, este: Cum voi sti ca am obtinut ceea ce vreau? Aici elementele importante sunt cele senzoriale. Cu cat reusesti mai bine sa vezi cu ochii mintii ceea ce vrei, cu atat esti mai pregatit sa obtii. Defineste in termeni senzoriali rezultatul dorit. Daca este vorba de o masina, ce vei auzi, simti si vedea cand vei avea masina ta? De exemplu, vei simti confortul interior, vei auzi sunetul motorului sau vei vedea culoarea preferata si designul masinii...
A treia intrebare este: Ce ma opreste sa obtin ceea ce vreau? Cu aceasta intrebare "provoci" mintea ta sa devina foarte creativa si sa gaseasca optiuni noi pentru atingerea rezultatului dorit, evitand barierele reale sau mentale. De multe ori cand definim obstacolele acestea isi pierd puterea si consistenta.
     Acestea sunt cele trei interbari! Folosite in mod consecvent pot aduce rezultate excelente. Stiu ca multi oameni se bucura de beneficiile lor. Pentru inceput, alege un obiectiv usor de atins si antreneaza-ti creierul. Pune mai intai prima intrebare si lasa-ti timpul necesar pentru a gasi raspunsul. In momentul cand simti ca ai gasit raspunsul potrivit, adauga a doua intrebare. Repeta de cate ori este nevoie pentru a fi sigur ca ai definit bine obiectivul. Apoi pune a treia intrebare. Vei fi surprins cum se spulbera barierele mentale si cum generezi noi optiuni. Este important sa incepi acum cu un obiectiv usor de atins.

    

Aristotel spunea: "Suntem ceea  ce  facem  in  mod  repetat, de aceea  maiestria  nu este  un  act  ci o deprindere."

Despre legea cauzei și a efectului

     Tocmai am primit mai înainte un email ciudat; un bun prieten de-al meu, care nu mi-a scris niciodată în limba engleză, niciodată pană acum, îmi scria că a fost jefuit la Atena, că el și familia lui sunt într-o situație dramatică, fără bani, fără carduri și fără telefoane. Cerea un card nou, să se poată întoarce în țară! Am simțit imediat ”vantul rău” al amăgirii, un fel de păcăleală de 1 aprilie, una întarziată pană la 19 noiembrie. L-am sunat de îndată; ”De azi dimineață mă sună toată lumea! Mi-a intrat cineva în calculator, e o mizerie”, mi-a spus el liniștit. M-am gandit la ființa ”nevăzută”, pe care – poate – nu o voi vedea niciodată sau pe care – cine știe – aș putea s-o întalnesc undeva, fără să știu că-i aceeași, perversă, pierdută în propriul ei întuneric, ascunsă în lumea virtuală. Iată, și ăsta-i un fel de a-ți pierde lumina din tine, am simțit! A încerca să amăgești, să iei ceva ce nu-i al tău, și dacă nu-ți izbutește, și dacă nu se concretizează, și dacă-i doar o idee în mintea ta, înseamnă tot pierdere a luminii tale. E tot o înfrățire vulgară a minții și a sufletului cu negura și căderea în ispită, e tot un fel de a te face singur mic, fie și dacă nimeni, absolut nimeni pe lumea asta nu va ști vreodată despre ”micimea ta”! Conștiința proprie știe totul, ea înregistrează  și ceea ce gandești, ce intenționezi să faci, ea arhivează în memoria-i masivă ”toate bilele negre”, ce izvorăsc din tine. Dacă în conștiința umană s-ar opri totul numai la înregistrare, probabil că dreptatea n-ar mai fi posibilă niciodată; ceea ce se înregistrează în conștiință devine...faptă și dacă n-a fost fizică, și dacă a fost tainică, și dacă noi am uitat vreodată că s-a întamplat, așa încat ideea înregistrată, lumina pierdută va atrage, mai devreme sau mai tarziu, un efect.

     Un gand e o cauză care generează un efect. Noi putem înșela cu gandul, putem fi necinstiți doar lăuntric, putem visa cu inocență să jefuim, putem visa să luăm ceva ce nu-i al nostru, putem fi invidioși, ranchiunoși, respingători, furioși sau dornici să ne răzbunăm doar lăuntric, dar asta e o pierdere în întuneric la fel de mare ca și pierderea în fapte întunecate. Căci fapta rea coboară din gandul rău și din inima rea, cum ne-a spus și Isus! Legea cauzei și a efectului va afecta conștiința și va duce într-o bună zi la un efect pe care ea îl va atrage ca o consecință a căderii în păcatul lăuntric. Noi picăm prea ușor în ispită, noi de dăm prea ușor lumina, alunecăm vertiginos și grav în această ”peșteră” sau ”închisoare” materială în care se zbate Eul omenesc și o facem pentru că nu cunoaștem că ”dreptatea” este o lege a conștiinței și, în consecință, nu poate fi cumpărată, nu poate fi eludată și nici nu poate fi amăgită. Karma este tocmai expresia legii cauzei și a efectului; ea nu-i aplicabilă doar faptei, ci și gandului, și intenției! E o lege care are grija dreptății pe lumea aceasta, legea care are grija adevărului, legea care ne-ar putea ajuta pe noi să creștem în lumină, căci ea ne asigură că nu avem nevoie niciodată, sub nici o formă și pentru nici o cauză, să alergăm după dreptate și după adevăr. Alergarea aceasta e doar un fel în care conștiința mai acumulează erori, se mai pierde cate puțin în ignoranța ei, iar accesul ființei la lumină se îngustează. Două forțe ne atrag în direcții opuse în această viață; forța Eului și forța divină. Acesta-i conflictul permanent în lăuntrul omului; fiecare gand necinstit, și dacă n-a fost făptuit, hrănește omenescul și îl împinge neancetat spre înțelegerea limitată a ceea ce este viața sa. Oameni precum ”anonimul”, care vana un card fără sudoare, nu cunoaște puterea propiei sale conștiințe; el acționează din convingerea că poți să te ascunzi după un calculator și să furi fără consecințe. Eul omenesc are asemenea credințe, partea noastră întunecată, ignorantă ne face să credem că ne este permis orice. Într-un fel, e permis, dar are consecințe orice îți permiți(propria conștiință știe totul, iar de ea nu poți scăpa), așa încat ceea ce avem noi de făcut este să chibzuim profund dacă ceea ce gandim, simțim și facem e rău sau e bun, ne adancește în uman sau ne duce în sus, spre lumina care ne așteaptră cu infinită răbdare!

sursa: Maria Timuc

Armonia Șamanică

Civilizația noastrã s-a dezvoltat în concordanțã cu principiul potrivit cãruia progresul se poate realiza numai prin intermediul manipulãrii și exploatãrii atît a forțelor naturale, cît și a altor ființe. Este un principiu extrem de agreat de cãtre gîndirea politicã, economicã, științificã si, desigur, atitudinea religioasã. Cu toții am fost formați în ideea cã noi, oamenii, sîntem ființe în mod esential gînditoare, cã avem un ascendent de superioritate asupra tuturor celorlalte creaturi și capacitatea de a ne modifica mediul înconjurãtor într-un mod care sã ni se potriveascã, doar prin puterea gîndului.

Cu toate acestea, nu gîndurile noastre au generat dificultãțile pe care le întîlnim în mod personal sau colectiv, ci alegerile noastre!

Șamanica încurajeazã o abordare diferitã, alegînd sã punã inimã în ceea ce întreprindem. Fãcînd alegerile în concordanțã cu manifestãrile Spiritului – alegeri care sã actioneze cãtre atingerea stãrii de armonie, mai degrabã decît sã caute sã satisfacã Eul și sentimentul sãu de interes fațã de sine. Interesul fațã de sine se referã cu precãdere la propriile noastre intenții și dorințe. El dã frîu liber Eului și se reflectã în egoism, nepãsare, indiferențã, ignoranțã, intoleranțã, lãcomie, dogmatism și dominare.

Asadar, nu capacitatea de a fãuri gînduri și de a crea idei are efectul producerii de schimbãri în viața noastrã și în viețile celorlalți, ci este vorba despre capacitatea de a face alegeri. Aici rezidã adevãrata putere.

Lumea noastrã personalã, ca și lumea „cea mare“ din jurul nostru, este un rezultat direct al alegerilor care au fost fãcute. Absolut fiecare dintre noi trãim consecințele alegerilor individuale sau colective fãcute. Si, în parte, despre asta este vorba în viața oamenilor – învãțarea din experientele create de propriile noastre alegeri sau de cele ale celorlalți. Vîrtejul teribil și lipsa de armonie din lumea „cea mare“ sînt rezultate ale alegerilor fãcute cu ajutorul psihicului, prin excluderea Spiritului. Dacã noi considerãm cã lumea întreagã este o mizerie, iar Pãmîntul suferã din pricina poluãrii și exploatãrii la care este supusã, este pentru cã noi însine, în interiorul nostru, sîntem poluati si exploatați de cãtre limitãrile impuse asupra noastrã. Lumea „cea mare“ nu este altceva decît o proiecție a lumii din interiorul fiecãruia dintre noi. Dacã luptãm pentru o lume mai bunã, trebuie sã facem lumea din interiorul nostru un loc mai bun pentru „Sinele“ nostru spiritual. Transformarea poate avea loc în afarã numai dacã mai întîi am schimbat aspectul de dinãuntru. Schimbãrile de „acolo“ încep „aici“ – în interiorul nostru. În șamanicã, schimbãrile pe care le facem sînt în primul rînd fațã de noi înșine, pentru cã acesta este modul natural, modul Naturii. Schimbãrile vin mai întîi din interior. Armonia poate fi definitã ca fiind o combinație de calitãti care creeazã frumusețe.

Atunci cînd un șaman aborigen american a cerut poporului sãu sã „aducã frumusețe“, el i-a încurajat sã își exprime energiile în moduri naturale, care sã aducã, sã genereze frumosul. Orice lucru care poate crea armonie, un cuvînt, gînd, o stare afectivã, sunet, judecatã de valoare, scop sau actiune, produce frumusețe, deoarece armonia este ceea ce creeazã frumusete.

Frumusețea vine din armonie, deoarece aceasta din urmã este în mod intrinsec o manifestare de frumusețe. Urîțenia, lipsa de armonie și haosul provin din ignorarea naturalului și impunerea propriilor credințe limitate, care acționeazã din afarã spre înãuntru.

Cei mai mulți dintre noi trecem prin viațã fãrã sã stim ce vrem, însã avînd în întregime certitudinea cã ceva anume ne lipsește tot timpul, indiferent de valoare. Apetitul pentru lucrurile materiale a devenit insațiabil, stimulat de o societate risipitoare și încurajat de un sistem orientat spre consumator care, în mod sublim, ne condiționeazã sã obtinem ceva fãrã încetare, timp în care noi sîntem mentinuți într-un stadiu de interminabilã dorințã. De fapt, chiar cei ce ne-au educat, ne-au guvernat și ne-au condus din punct de vedere spiritual, ne-au condus spre acest stadiu și ne-au obișnuit așa! Planeta Pãmînt, încã plinã de viațã, este sufocatã, în momentul de fațã, de poluare, torturatã de durere, rușinatã de nebunia omenirii, ignoranțã, lãcomie și desfrînare și, nefiind recunoscutã ca Mamã așa cum meritã, este privitã numai ca obiect neînsuflețit, menit sã fie doar „folosit“. O echilibrare a balanței și o vindecare a Pãmîntului poate avea loc numai prin eliberarea noastrã din chingile acestor limitãri și prin refuzul de a permite ca manipulatorii sã aibã putere asupra noastrã, permițînd, astfel, cãutarea Adevãrului din inimã, ca rãspuns dat strigãtului din Suflet.

Adevãrul despre propria noastrã naturã spiritualã este atît de valoros, încît nu existã preț sub care sã fie catalogat. Oferit fiind în mod gratuit, el ar putea fi abandonat, aparent neavînd absolut nici o valoare. Cu toate acestea, dacã s-ar stabili un preț pentru el, nu ar exista nimeni care sã-și permitã luxul de a-l avea. Însã ceea ce dezvãluie adevãrul cu lumina sa trebuie sã fie aplicat, în scopul de a fi pe deplin înțeles. Așadar, nu adevãrul în sine este ceea ce este important, ci înțelegerea acestuia. Înțelegerea este neprețuita comoarã! 

Numai cînd Adevãrul este înțeles, el poate fi prețuit cu adevãrat.

recomandare carte: Spiritul Șamanic - Kenneth Meadows

Tina Guo & Jean Sok - Love Story

Dezvoltarea şi funcţionarea creierului

Virgiliu Gheorghe, despre creșterea copiilor, televizor și internet. Impactul media asupra creierului și consumul de pornografie.

Despre iubire

     Vă rog încercați să rețineți: în LEGE, Iubirea  nu este o zeamă roz bombon și dulce!!! Din omenesc așa pare, un SENTIMENT bun, cald, blând. FALS! Iubirea adevărată este o STARE de pace și echilbru, cu aspect matematic, o ACCEPTARE a tot și orice exact așa cum ele par să fie! Lipsa de cârcoteală, a dorinței de a tot modifica ceea ce este, a ranchiunei și fricilor face posibilă STAREA DE IUBIRE !!! Împăcarea, aș spune. Lipsa de rezistentă.

 



Cel mai... cea mai...

 

Cel mai mare păcat - teama. 

Cea mai lungă zi - azi.

Cel mai bun oraș - cel in care te-ai născut.

Cea mai buna muncă - cea care îți place.

Cel mai bun joc - munca.

Cele mai mari obstacole - egoismul, ignoranța.

Cea mai mare greșeală - renunțarea.

Cel mai mare raufăcător - cel care vorbește prea mult !

Cea mai ridicolă trăsătură - mandria.

Cel mai periculos om - mincinosul.

Cea mai mare nevoie - bunul simț.

Cea mai inaltă preocupare - Dumnezeu.

Cea mai mare bogație - sănătatea.

Cel mai mare dar de oferit și de primit - iubirea.

Cea mai mare intrecere de caștigat - viața lungă si viguroasă.

Cei mai buni tovarași și prieteni ai omului - carțile bune.

Cei mai mari dușmani ai omului - invidia, lacomia, autoindulgența, autocompătimirea.

Cea mai mare aventură a vieții - creșterea pe plan fizic, mental si spiritual.

Cel mai dezgustator lucru - etalarea de sine.

Cel mai respingător om - omul care terorizează.

Cea mai tirană manieră - aroganța.

Cea mai mare verificare - inainte de a spune ceva, intreabă-te dacă este bine? - este adevărat? - este necesar?

Cel mai ințelept om - acela care face intotdeauna ceea ce el insuși gandește a fi bine.

Respect pentru existenţă...

     "Bunul simţ şi puterea de a respecta o altă fiinţă, care se poate să greşească, se poate să calce strâmb, se poate să fie aberantă, se poate să nu aibă mari calităţi, să nu ştie, să nu poată, or să nu înţeleagă anumite lucruri, vin tocmai din conştiinţa înaltă. Nu denigrând eşti ”om”; te face om ceea ce faci, ceea ce gândeşti, ceea ce spui, eşti om când chiar dai un exemplu despre ceea ce înseamnă să fii om. Cuvintele dispreţuitoare la adresa celorlalţi nu te fac mare niciodată, cu atât mai puţin te fac să te simţi om. Iar acest sentiment puternic, frumos şi fantastic de a fi ”om” este, poate, un sentiment fără de care viaţa nu poate merge mai departe, căci viaţa ştie că merită să fie apreciată, viaţa ce pulsează în fiecare dintre noi ştie că merită respect şi apreciere!"

sursa: Maria Timuc 

 

When You Sing

Luați-vă timp pentru 12 lucruri

1.  Luați-vă timp pentru lucru - este prețul succesului.
2.  Luați-vă timp  pentru a gândi - este izvorul puterii.
3.  Luați-vă timp  de joacă - este secretul tinereții.
4.  Luați-vă timp de citit - este  fundamentul cunoașterii.
5.  Luați-vă timp de inchinare -  este autostrada spre venerație, și spală praful pământului de pe ochii noștri.
6. Luați-vă timp de a ajuta și de a vă bucura cu prietenii - este sursa fericirii.
7. Luați-vă timp să iubiți - este sacramentul vieții.
8. Luați-vă timp sa visați - ridică sufletul spre stele.
9. Luați-vă timp să râdeti - este cantecul care ușurează sarcina vieții.
10. Luați-vă timp pentru sanătate - este adevărata bogație și tezaur al vieții.
11. Luați-vă timp pentru frumos - se află pretutindeni in natură.
12. Luați-vă timp pentru planificare - este secretul care ne face in stare să avem timp pentru a ne lua timp pentru primele 11 lucruri.

Punct de vedere

Landscapes: Volume Two from Dustin Farrell on Vimeo.

Conştiinţa

 

Landscapes: Volume 3 from Dustin Farrell on Vimeo.

Un caine și nimic mai mult…

      Un caine in China  încearcă cu disperare să-și reînvie partenera moartă după ce ea a fost calcată de o mașină.
 



 

     Acest caine fara stăpan, stă de pază langă corpul partenerei lui si plin de devotament o linge pe cap in incercarea de a o trezi.

 

 

     Nu reușește să o trezească, insă refuză să plece și rămâne in mijlocul drumului, in plin trafic, să-si pazească prietena timp de 6 ore.

 

 

      Xiao Wu, un măcelar de pe strada respectivă, a declarat: "a stat lângă ea toată ziua, a lins-o și a împins-o, încercând să o trezească. Este foarte emotionant".
 

 

      Xiao a declarat după accident ca a văzut câinele de sex masculin invărtindu-se în jurul catelusei încearcănd să  o îmbrățișeze cu labele din față.
 

 





     Măcelarul a adăugat: "apoi, el a împins-o cu capul, i-a lins fața și.chiar am vazut lacrimi".
 

 

Despre cancer, alimentatie, viata si moarte celulara!

      Corpul fizic e format din trei părţi principale: celule şi două lichide (sânge şi limfă). Sângele alimentează cu ''hrană'' toate celulele din corpul nostru, iar limfa preia toxinele rezultate în urma simplei funcţionări a celulelor şi le duce la organele de detoxifiere (piele, ficat, rinichi), pentru a le scoate din corp. 

      Un nou-născut, pentru a creşte, are nevoie de două lucruri vitale: să fie hrănit şi să i se schimbe scutecele. Exact la fel e şi cu celulele noastre. Ele au nevoie de hrană (prin sânge) şi de detoxifiere (prin limfă). Lichidul acesta "uleios" şi mai vâscos decât sângele, care preia toxinele din celule, are o problemă: este staţionar în corpul nostru, nu este împins/pompat - asemenea sângelui de către inimă - iar pentru a-l mişca, este nevoie de mişcare fizică - mişcarea muşchilor îl pune în mişcare -. 

      Acesta este motivul pentru care transpiri imediat ce începi să alergi, de exemplu. Sistemul limfatic începe să se mişte, toxinele sunt duse la cel mai mare organ de detoxifiere, pielea, şi aceasta le elimină foarte uşor. Creierul nostru, pancreasul, ficatul, pielea, tot corpul uman..... e ''o grămadă'' de celule.

     Sângele are un ph de 7,35 - 7,45: aşa a fost creat, aşa trebuie să rămână! În aproximativ patru minute, corpul trebuie să ridice valorile ph-ului la aceste valori, indiferent de situatie; altfel, viaţa ar înceta în corpul acesta. 

     Fructele şi legumele consumate în stare crudă acidifică sângele fffff puţin. Aceleaşi legume, însă, gătite induc o aciditate mai mare sângelui nostru, iar preparate altfel decât prin fierbere şi coacere, îl acidifică şi mai mult. Proteina animală induce o aciditate şi mai mare. Alimentele superprocesate şi rafinate (bomboane, dulciuri, sucuri acidulate, cafea) induc sângelui o aciditate extrem de mare!

     Cum spuneam, sângele are la dispoziţie patru minute să ajungă la un ph de 7,35; dacă are puţină aciditate de neutralizat, acesta va folosi baze din corpul nostru (calciu şi magneziu luate direct din oase şi dinţi), aceasta ducând în timp la slăbirea densităţii osoase. 

     Problema mai mare e când aciditatea este foarte mare şi corpul nu mai poate, în patru minute, să ridice ph-ul sângelui. Spuneam mai devreme că sângele alimentează şi e în contact permanent cu toate celulele din corpul nostru. Ce poate face ca să scape rapid de aciditate şi să rămână alcalin???? ........Aruncă toată aciditatea pe celule!!!!!!! Şi la multi dintre noi face aceasta de trei ori pe zi ...

     Starea normală a celulelor noastre e una alcalină. Într-un mediu aerob (cu oxigen), fiecare celulă îşi produce energia prin mitocondrii (supranumite şi "uzine energetice", deoarece conţin enzimele oxido-reducătoare necesare respiraţiei). Respiraţia produce energia necesară organismelor, iar această energie este înmagazinată în moleculele de ATP. Mitocondriile au material genetic propriu - ADN mitocondrial -, care conţine informaţia genetică necesară sintezei enzimelor respiratorii, oxigenul, glucoza şi fructoza fiind esenţiale!

     Acum, imaginaţi-vă că sângele scapă zilnic de excesul de aciditate, aruncând-o pe celule. Celula sănătoasă devine astfel un mediu foarte acid, unde oxigenul este în cantităţi foarte mici. Acum, ea are doar două variante: ori să moară, ori să se transforme. De obicei se transformă... şi devine o celulă care se adaptează mediului fără oxigen, învăţând să trăiască într-un mediu anaerob, producându-şi energia prin fermentaţie. Aceasta este celula canceroasă. 

     Lucrul acesta nu trebuie să ne sperie; toţi avem între 1.000 şi 10.000 de celule canceroase, zilnic, în corp. Sistemul imunitar şi globulele albe le distrug, însă. În cazul acesta, se ridică întrebarea: "Atunci, de ce cancerul face aşa mari ravagii? De ce nu sunt protejaţi toţi de propriul sistem imunitar şi de globulele albe proprii??"

     Aici e partea interesantă: celulele au o inteligenţă proprie. Celula aceea, când devine canceroasă, ştie că va fi decimată de globulele albe şi găseşte o cale să se facă invizibilă pentru sistemul imunitar: se înveleşte cu nişte celule normale şi sănătoase care aparţin corpului (celule trofoblaste) şi astfel, sistemul imunitar nu vede ce e înăuntru.

     Exact acelaşi lucru îl mai întâlnim undeva în natură. Fetusul, în corpul mamei, e format din cromozomi de la ambii părinţi. Dacă sistemul imunitar al mamei l-ar vedea, l-ar ataca imediat. În 1902, John Beard, profesor de embriologie la Universitatea din Edinburgh, Scoţia, scria un articol publicat în jurnalul medical Lancet, în care declara că între celulele canceroase şi anumite celule preembrionare caracteristice fazei iniţiale a gravidităţii, nu există nicio diferenţă.

     Celulele stem sunt nişte celule din care se poate forma orice. Din această cauză, 80% dintre ele se găsesc în ovare şi testicule (pentru a crea viaţa) şi 20% în restul corpului (pentru a reface orice fel de ţesut, în caz de accident).

     Beard a observat că placenta (care e, de fapt, formată din celule trofoblaste) seamănă aproape identic cu celulele canceroase. Iar placenta creşte exploziv în primele trei săptămâni de sarcină, după care se opreşte din creştere. 

     De ce?  

     Pancreasul copilului începe să funcţioneze după a treia săptămână de sarcină, producând o enzimă numită "tripsină". Şi se pare că această enzimă opreşte din creştere placenta. Până în a noua lună, creşterea placentei este foarte lentă. În luna a noua pancreasul fătului, care lucrează deja la capacitate maximă, împreună cu pancreasul mamei, produc această enzimă în cantităţi suficient de mari încât să găurească placenta. Odata placenta perforată, lichidul amniotic iese (se rupe apa) şi sistemul imunitar vede ce se "ascunde" acolo, declanşând imediat durerile naşterii; practic, îl dă afară pe ''parazit''.

     Tripsina, în afara faptului că digeră celulele trofoblaste (placenta), mai face ceva: digeră proteina animală. Cu o dietă omnivoră, în care unii dintre noi trimit cantităţi mari de tripsină spre digestia alimentelor de trei ori pe zi şi mai au şi pancreasul slăbit, acesta nu produce tripsină suficientă nici pentru digestie, ... deci cum va mai putea distruge învelişul (placenta) cu care celulele canceroase s-au ascuns de sistemul imunitar?...... Acesta este motivul pentru care creşterile tumorale depind atât de mult de ''stilul de viaţă'' şi de obiceiurile alimentare.

      Se pare că celulele canceroase au nevoie de zece (!!!) ani de divizări şi multiplicări, ca să poată fi observate cu aparatele medicilor şi pentru ca aceştia să pună diagnosticul "cancer în faza I". Dacă în aceşti zece ani ţinem câteva posturi în care să nu mâncăm, o perioadă, nimic de origine animală, toată tripsina disponibilă va merge şi va digera învelişul celulelor canceroase, care vor deveni astfel vizibile pentru globulele albe, iar acestea vor fi capabile să-şi îndeplinească rolul. După un post, Dumnezeu ne poate vindeca de cancer şi noi nici să nu ştim aceasta.

     Chimioterapia si radioterapia, ce fac????

     Omoară celule canceroase!!!!! Foarte bine, până aici.... Omoară, însă, şi celule sănătoase??!!!  Haideţi să trecem cu vederea aceasta... Dar fiţi atenţi: ele PARALIZEAZĂ GLOBULELE ALBE!!!!!!!! Dupa prima şedinţă de chimioterapie acestea nu mai luptă, deci nu ne mai putem baza pe sistemul imunitar. Acum intră în scenă ''medicamentele'' lui Dumnezeu. În multe fructe şi legume există nişte ''coloranţi''. Aceşti coloranţi sunt, de fapt, nişte otrăvuri foarte puternice pentru celulele canceroase. Colorantul negru (resveratrolul) e cel mai potent, urmat de colorantul roşu şi de cel galben. 

     Să vedem modul de funcţionare!!! ..... Celulele canceroase sunt foarte ineficiente în a-şi produce energia, întrucât o produc prin fermentaţie, deci au nevoie de mult zahăr ca să crească. 

     Din 20 în 20 de minute, vom alimenta celulele canceroase cu acest zahăr. Dar consumând zahărul dintr-un fruct de culoare neagră, concomitent cu consumarea zahărului, celulele canceroase vor consuma şi resveratrolul şi vor muri pe capete. 

     Primul lucru l-am făcut; mai avem de făcut încă două. Celula aceea canceroasă am distrus-o şi acum, în locul ei, e un lichid foarte toxic. Această otravă trebuie scoasă cumva din organism. 

     Aici intervine sistemul limfatic!! Există două alimente care pun în mişcare limfa: lămâia şi echinaceea. Consumul a 3-4 lămâi stoarse şi diluate cu apă, zilnic, şi a 2-3 linguriţe de pulbere de echinaceea vor asigura mişcarea sistemului limfatic, care va prelua lichidul acela foarte toxic şi îl va duce în ficat.

     Ficatul amestecă această otrava cu bila şi o varsă în intestin, de acolo merge în colon şi aşteaptă să fie eliminată. Aici mai apare o problemă: deoarece colonul reabsoarbe apa, el va reabsorbi şi otrava şi o va reintroduce în ficat. Aceasta măreşte riscul de ciroză la ficat.

     Soluţia salvatoare ar fi să forţăm cumva ficatul să îşi verse bila mult mai des şi apoi să scoatem imediat din intestine lichidul acela toxic. Clismele cu cafea, exact asta fac!!! Dacă bem cafeaua, aceasta stimulează rezervele de glicogen din ficat şi ne dă un boost de energie - stimulată!! -, dar dacă o folosim ca şi clismă, aceasta stimulează ficatul să îşi verse bila (cu toxinele rezultate din fostele celule canceroase), bila se amestecă cu cafeaua în intestin şi colon şi este eliminată imediat din organism.

    Acesta este ciclul: 12 ore de flux continuu de resveratrol şi zahăr în sânge, apoi 12 ore de post (peste noapte), prin care înfometăm, până dimineaţa, celulele canceroase. Apa cu lamaie şi echinaceea duc - prin mişcarea limfei - otrăvurile în ficat, iar clismele cu cafea din oră în oră asigură eliminarea toxinelor cât mai repede posibil, nelăsându-le să se reabsoarbă.

 

     Iar acum, în încheiere, o părere personală - dacă vreţi, o credinţă a mea -: TOT CEEA CE AM SCRIS PÂNĂ ACUM E INUTIL, DACĂ NU INTERVINE ÎNAINTE VINDECAREA SUFLETEASCĂ, EMOŢIONALĂ!!

Strigatul

Într-o zi, de primăvară, cu sufletul plin de greutățile vieții am murmurat:
- Doamne, vorbește-mi.
Un copac și-a fremătat frunzele, dar nu am auzit.
Dumnezeu nu m-a auzit, m-am gândit eu, așa că am ridicat vocea:
- Doamne, de ce nu-mi vorbești? Nu mă auzi?
Un tunet a zguduit cerul, dar eu nu l-am băgat în seamă.
El este ocupat, am judecat eu, așa că m-am decis să-l deranjez și să-l fac vizibil.
- Doamne, lasă-mă să Te văd!
O stea a luminat cerul, dar eu nu am observat.
M-am enervat și am strigat:
- Doamne, fă o minune!
Exact în acel moment s-a născut un copil, dar eu nu am știut.
Disperat, am început să bat cu piciorul în pământ și am urlat cu toate puterile:
- Atinge-mă, Doamne, și arată-mi că ești lângă mine!
Dumnezeu a coborat și m-a atins, dar eu am alungat fluturele care mi se așezase pe mână.



Cuvinte de evitat

Einstein spunea: “Nebunia este sa faci acelasi lucru in mod repetat si sa te astepti sa obtii alt rezultat.”

Subconstientul nu intelege ce urmeaza dupa cuvantul “incerc” si de aceea nu actioneaza. Ramai in aceeasi situatie, pentru ca vibratia cuvantului “incerc” este totuna cu “in +cerc”. Constientizeaza de cate ori pe zi folosesti cuvantul “incerc” si ai gasit explicatia. Fa tot posibilul sa inlocuiesti cu “testez” sau “fac”.

O sa observi in scurt timp diferenta.

 

Renuntati in gandurile voastre la sintagma “vreau sa slabesc repede”. Nu iti propune sa slabesti, pentru ca nu vei avea sustinere din partea sufletului tau. Pentru el a slabi inseamna si a-ti slabi imunitatea, a-ti slabi vointa. Sufletul tau vrea sa fii bine cu tine asa ca reformuleaza dorinta. Propune-ti “sa ajungi la o anumita greutate”, sa “eliberezi un numar de kilograme”.

Un alt cuvant care te saboteaza este “trebuie”. Aminteste-ti de perioada copilariei cand mama ta iti spunea ca trebuie sa faci ceva. Asa-i ca nu iti placea? Cuvantul trebuie face ca subconstientul tau sa se inchida la nivel energetic. Transmisia de informatii intre neuroni devine fragila si daca totusi te mobilizezi sa faci acel lucru de cele mai multe ori il faci in sila. Ce solutii alternative putem folosi? Sa inlocuim “trebuie sa fac” cu “e important sa fac”, nivelul energetic creste datorita curiozitatii.

Si “incredibil” trebuie evitat, inseamna ca nu prea iti vine sa crezi. Si daca nu crezi, de ce sa mai primesti? Haideti sa-l inlocuim cu “surprinzator” !

“Vreau” este cuvantul care te tine la distanta de dorinta ta. Folosindu-l pui in incurcatura subconstientul si Universul, pentru ca de atatea ori ai vrut si pentru ca nu ai facut nimic in acest sens, lucrurile nu s-au intamplat. Cand te surprinzi spunand “vreau”, inlocuieste-l cu “aleg” sau “actionez” si o sa vezi ce rezultate frumoase o sa obtii.

Si daca o sa te surprinzi spunand: “Am citit lucruri interesante, dar imi este greu sa le aplic”, de fapt, aceste lucruri nu sunt interesante pentru tine. Pentru ca subconstientul anuleaza tot ce este inaintea cuvantului “dar”.

 

Mare atentie la cuvintele care va ies din gura !!!

Scarile "pian"

    Iata cum poti face cativa oameni sa faca putina miscare involuntar !!!

Sobrenatural

Venit minim garantat

       15 tari din UE au initiat un proiect numit (UBI), care asteapta strangerea a un milion de voturi pana in ianuarie 2014, spre a fi intra in Parlamentul European. Proiectul este indraznet: fiecare cetatean UE sa primeasca un venit minim garantat, neconditionat si fara a munci, care sa-i permita sa traiasca liber si in limitele minime ale decentei, conform standardelor din tara sa. Acest venit este considerat un drept al omului, potrivit initiatorilor proiectului. Tarile care au initiat proiectul sunt: Austria, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Polonia, Slovacia, Spania, Marea Britanie.

      

Puteti participa completand formularul de pe pagina Diasporei Progresiste (click pe semneaza, apoi va ia maxim un minut sa completati formularul).

 

        Filmul de mai jos este in esenta un eseu si o pledoarie in acelasi timp pentru un nou tip de organizare sociala, reprezinta punctul de vedere al scolii de gandire economice austriece cu privire la o posibila solutie a problemelor de astazi.

      Constituindu-se intr-o succesiune logic argumentata de informatii, studii si fapte, autorii doresc reliefarea posibilitatii de implementare a unui venit garantat primit in mod neconditionat de toti cetatenii unei tari, venit asigurat in mod practic ca o returnare a taxelor si impozitelor catre cetatean.

       Haideti sa sustinem si noi aceasta initiativa si sa ajutam la sporirea numarului de voturi!  Daca s-ar aproba, un astfel de proiect poate reprezenta o sansa la un nou tip de societate europeana, in care fiecare cetatean sa poata beneficia de fonduri pentru strictul necesar traiului, in care fiecare cetatean sa se simta mai liber si in siguranta, astfel incat sa poata munci din placere si cu daruire. Am semnat pentru sustinerea acestei initiative si cred cu tarie ca ne putem uni sa schimbam sistemul si societatea in care traim, in loc sa le acuzam si sa le invinuim. Forta schimbarii e in fiecare dintre noi!

Mai multe detalii despre aceasta initiativa AICI